Silozurile de mari dimensiuni pentru depozitat cereale din beton armat au cunoscut o dezvoltare semnificativă între anii 1960-1989, reflectând necesitațile economiei din acea perioadă. Fondul construit din acest tip de structuri prezintă deficiențe inerente după ani de funcționare, siguranța în utilizare fiind o problemă din ce în ce mai frecvent formulată.
În România sunt în funcțiune circa 200 de coșuri industriale înalte din beton armat, multe dintre aceste structuri suferind de-a lungul timpului degradări pronunțate. Acțiunea temperaturii este o acțiune determinantă în aceste cazuri.
Comentariile privitoare la prevederile codului au fost elaborate cu ocazia cursurilor de pregătire pentru ingineri pe care Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) le-a desfășurat în parteneriat cu Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AIPCS). La aceste cursuri organizate la București și Cluj au participat peste 140 de ingineri. Lectori în cadrul cursului au fost conf. dr. ing.Viorel Popa (UTCB) și dr. ing. Mihai Pavel (AICPS).
Comentariile din acest document reprezintă numai o interpretare personală, cu caracter informativ, a prevederilor codului de evaluare seismică. Acest document nu a fost supus unui proces de avizare publică și nu este asumat de către autoritatea publică competentă ca parte a reglementării tehnice. Aceste comentarii pot fi revizuite și completate pe măsură ce dialogul referitor la prevederile codului se dezvoltă.
Problema dezvoltării şi validării experimentale a unor procedee care să servească la evaluarea capacităţii de deplasare laterală a elementelor structurale devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce metodele de proiectare sau evaluare a structurilor bazate pe deplasare intră tot mai mult în practica cotidiană.
În mod obişnuit acţiunea seismică a fost reprezentată în calculele de evaluare prin intermediul unor forţe laterale cu caracter convenţional. Verificarea în termeni de rezistenţă nu este insă semnificativă pentru că factorul de comportare q (sau factorul de reducere Ψ) nu poate fi estimat cu un grad suficient de încredere.
Articolul tratează evaluarea stării structurale a unor stâlpi de susținere a liniilor electrice, din beton armat, precum și măsurile de reabilitare necesare
In literatura de specialitate sunt disponibile numeroase procedee pentru determinarea relaţiilor forţă deplasare pentru elementele de beton armat. Aceste procedee se bazează fie pe formulări analitice, fie rezultă din prelucrarea unor studii experimentale extinse. Pentru secţiuni de formă şi armare oarecare se poate face pe baza considerării simultane a condiţiilor statice, geometrice şi a legilor de comportare a materialelor (oţel, beton).
Pornind de la diagrama moment curbură pentru un element dat se poate determina diagrama forţă deplasare în regim de încărcare monoton-crescătoare, dacă se cunoaşte distribuţia curburii pe lungimea elementului. Distribuţia curburii este uşor de anticipat în cazul domeniului de comportare elastică.
La un complex de hale din Bucureşti pardoseala, armată cu armătură dispersă (fibre), prezintă o stare avansată de fisurare. Prezentul material are ca obiect stabilirea cauzelor care au dus la această stare şi propunerea soluţiei de remediere care se impune.
Norma europeana EN1998-3 destinata evaluării seismice a structurilor existente propune o serie de relaţii pentru determinarea deformaţiei ultime a elementelor structurale din beton armat.