Răspunsul structurilor la torsiune de ansamblu

Având în vedere că fenomenul de torsiune de ansamblu este considerat defavorabil, se impun reguli generale de alcătuire a construcţiilor. Astfel, orice structură trebuie înzestrată cu suficientă rigiditate şi rezistenţă la torsiune pentru a limita manifestarea unor mişcări de răsucire în ansamblu a construcţiei, care ar putea spori periculos eforturile şi deplasările orizontale ale clădirilor. Pentru a stabili dacă o structură este asimetrică în plan respectiv sensibilă faţă de fenomenul de torsiune de ansamblu, normele seismice pun la dispoziţia utilizatorilor o serie de reguli.

Torsiunea de ansamblu este un fenomen datorat distribuţiei neuniforme a rigidităţii (rezistenţei) sau masei clădirilor în plan şi are ca efect cuplarea între mişcarea de translaţie şi cea de torsiune. Clădirile caracterizate printr-o distribuţie neuniformă a rigidităţii (rezistenţei) sau masei se numesc clădiri asimetrice în plan şi se caracterizează prin cerinţe neuniforme de deplasare în elementele structurale.