It looks like you're new here. If you want to get involved, click one of these buttons!
Citeste articolul complet pe Encipedia: Exemplu de calcul.
Info | CommentModel->PageWhere() |
Info | CommentModel->CachePageWhere() |
Info |
Comment.Page.30.92.1: array ( 0 => '2014-04-30 10:36:38', ) |
Comments
Coeficientul de majorare al momentelor rezultate din calculul de ordinul I are in componenta raportul intre forta axiala limita de flambaj (Nb) (bazata pe rigiditatea nominala a elementului) si forta axiala de calcul (Ned). Acest raport este intodeauna supraunitar, (incarcarea axiala de calcul nu poate fi niciodata mai mare decat cea limita de flambaj) astfel incat coeficientul de majorare al momentelor va fi intotdeauna pozitiv si mai mare decat 1.
Nb reprezinta forta critica de flambaj (Euler, vezi rezistenta materialelor sau metal). Intodeauna Ned<Nb, altfel stalpul va iesi din lucru prin pierderea de stabilitate, nu prin cedarea la rezistenta (ductila sau neductila). Sunt reguli simple (matematice) daca cele doua valori ar fi egale sau forte apropiate, coeficientul η ar tinde la infinit, practic nu ai putea arma. In concluzie Nb>>Ned. In practica Nb nu se atinge, el este valbil doar in teorie (material izotrop, elastic), vezi curbele de flambaj EC3, este reperezentata si curba Euler (curba teoretica). Daca ai stalp dreptunghiular I=Imin, pierderea de stabilitate se produce dupa axa "slaba", chiar daca incovoierea se face in raport cu axa "tare".
(De ce s-ar pune problema de stabilitate la elementele de b.a., in ultima perioada se pot produce betoane de clasa inalta >C50, cel putin pentru elementele prefabricate unde se pot controla foarte bine retetele betoanelor. La halele parter, unde avem incarcare axiala mica, se pot obtine sectiuni zvelte ale elementelor, atunci se pune si problema de stabilitate generala. Sau putem avea deplasari mari ale structurilor, drift la SLS 0.008-0.01, => efecte de ordin 2 de care se tine seama in calcul.)
Vezi sa nu imparti Ned la Nb.
Puteti descrie concret, pe scurt, detaliile calculului Dvs? ( sectiune stalp, clasa beton, incarcari efective, armare, lungime de flambaj, schema statica, etc)?
Intr-adevar, in cazul prezentat de Dvs, desi considerarea efectelor de ordinul II este specifica, in principiu, gruparii speciale de incarcari, incarcarea axiala din gruparea fundamentala depaseste incarcarea critica de flambaj, pentru lungimea si schema statica a stalpului.
Suprinde diferenta neobisnuita intre incarcarea axiala in gruparea fundamentala, respectiv in gruparea speciala.
Este vorba de un exemplu concret de proiectare sau de un caz teoretic?
Iar pentru stalpul solicitat in gruparea fundamentala cu N=1560 kN (ceea ce reprezinta o incarcare considerabila pentru acoperisul unei hale parter) cred ca pana la calculul de ordinul II, au creat alte probleme verificarile la deplasare laterala (drift). Orientativ, un stalp de 60x60 cm, C30/37, cu inaltimea de calcul de 9,00 m incarcat cu o forta orizontala, la varf, de 200 kN, necesita redimensionare numai din verificarile deplasarilor laterale relative, valorile admisibile ale acestora, impuse de Anexa E din P100-2013 fiind substantial depasite in aceasta situatie.
Pentru stalpul solicitat in gruparea fundamentală cu N=1560 kN, ce solicitare axială in gruparea specială si ce forță orizontală rezultă?