Exemplu de calcul - Proiectare stâlp prefabricat - Structuri din beton armat prefabricat - Proiectare

Calculul de rezistență al unui stâlp prefabricat presupune dimensionarea armăturii longitudinale și transversale din solicitările de compresiune excentrică și forță tăietoare, precum și verificările specifice de zveltețe, însoțite de respectarea prevederilor constructive. Calculul s-a efectuat conform SREN 1992-1-1:2004 ( Eurocode 2)

Citeste articolul complet pe Encipedia: Exemplu de calcul.

Comments

  • ce se intampla daca "eta", in exemplul dat =1.1, este mai mic decat 0. se considera in modul?
  • edited April 2014
    Buna ziua,

    Coeficientul de majorare al momentelor rezultate din calculul de ordinul I are in componenta raportul intre forta axiala limita de flambaj  (Nb) (bazata pe rigiditatea nominala a elementului) si forta axiala de calcul (Ned). Acest raport este intodeauna supraunitar, (incarcarea axiala de calcul nu poate fi niciodata mai mare decat cea limita de flambaj) astfel incat coeficientul de majorare al momentelor va fi intotdeauna pozitiv si mai mare decat 1. 
  • adica trebuie lucrat la sectiunea stalpului sau la clasa de beton pentru a rezulta Nb mai mic decat Ned?
  • edited April 2014

    Nb reprezinta forta critica de flambaj (Euler, vezi rezistenta materialelor sau metal). Intodeauna Ned<Nb, altfel stalpul va iesi din lucru prin pierderea de stabilitate, nu prin cedarea la rezistenta (ductila sau neductila). Sunt reguli simple (matematice) daca cele doua valori ar fi egale sau forte apropiate, coeficientul η ar tinde la infinit, practic nu ai putea arma. In concluzie Nb>>Ned. In practica Nb nu se atinge, el este valbil doar in teorie (material izotrop, elastic), vezi curbele de flambaj EC3, este reperezentata si curba Euler (curba teoretica). Daca ai stalp dreptunghiular I=Imin, pierderea de stabilitate se produce dupa axa "slaba", chiar daca incovoierea se face in raport cu axa "tare".

    (De ce s-ar pune problema de stabilitate la elementele de b.a., in ultima perioada se pot produce betoane de clasa inalta >C50, cel putin pentru elementele prefabricate unde se pot controla foarte bine retetele betoanelor. La halele parter, unde avem incarcare axiala mica, se pot obtine sectiuni zvelte ale elementelor, atunci se pune si problema de stabilitate generala. Sau putem avea deplasari mari ale structurilor, drift la SLS 0.008-0.01, => efecte de ordin 2 de care se tine seama in calcul.)

    Vezi sa nu imparti Ned la Nb.

  • eu observ ca Nb are o formula matematica , care depinde de sectiunea stalpului, clasa betonului si lungimea de flambaj. daca am o clasa mai slaba a betonului si o lungime de flambaj mai mare, decat exemplul dat, rezultand Nb=1200 kN, nu se poate sa am un efort axial in stalp mai mare decat 1200 kN? Intrebarea mea este daca prima conditie care trebuie indeplinita este Ned<Nb, altfel stalpul va ceda oricum (prin pierderea de stabilitate, asa cum ati mentionat mai sus)?
  • Buna ziua,

    Puteti descrie concret, pe scurt, detaliile calculului Dvs? ( sectiune stalp, clasa beton, incarcari efective, armare, lungime de flambaj, schema statica, etc)?
  • sectiune 60x60, C30/37, H=9m, lo = 2*H, armare BST 500, schema statica - consola, gruparea fundamentala N=1560 kN, My=15.20 kNm, Vz=1.96 kN, gruparea speciala N=251.16kN, My=318.07, V=37.08kN
  • edited May 2014
    Buna ziua,

    Intr-adevar, in cazul prezentat de Dvs, desi considerarea efectelor de ordinul II este specifica, in principiu, gruparii speciale de incarcari, incarcarea axiala din  gruparea fundamentala depaseste incarcarea critica de flambaj, pentru lungimea si schema statica a stalpului.
    Suprinde diferenta neobisnuita intre incarcarea axiala in gruparea fundamentala, respectiv in gruparea speciala.
    Este vorba de un exemplu concret de proiectare sau de un caz teoretic?
  • este un exemplu concret, considerat pentru un grup de stalpi, astfel incat incarcarile maxime din gruparea fundamentala apartin unui stalp si din gruparea speciale apartin altui stalp
  • edited May 2014
    In cazul prezentat de Dvs, care pare a fi al unei hale parter, pentru stalpul solicitat in gruparea speciala  cu N=251.16kN, My=318.07 kNm, V=37.08kN, calculul de ordinul II probabil nu prespune nicio problema.
    Iar pentru stalpul solicitat in gruparea fundamentala cu N=1560 kN (ceea ce reprezinta o incarcare considerabila pentru acoperisul unei hale parter) cred ca pana la calculul de ordinul II, au creat alte probleme verificarile la deplasare laterala (drift).  Orientativ, un stalp de 60x60 cm, C30/37, cu inaltimea de calcul de 9,00 m incarcat cu o forta orizontala, la varf, de 200 kN, necesita redimensionare numai din verificarile deplasarilor laterale relative, valorile admisibile ale acestora, impuse de Anexa E din P100-2013 fiind substantial depasite in aceasta situatie.
  • dar verificarea la deplasarea laterala , conform P 100, anexa E, nu se refera la deplasarea din actiunea seismica??
  • Ba da.
    Pentru stalpul solicitat in gruparea fundamentală cu N=1560 kN, ce solicitare axială in gruparea specială si ce forță orizontală rezultă?
  • Buna ziua, 

    Am cautat pe internet ceva materiale legate de constructiile din prefabricate. ( ma interesa modul de calcul al acestora, verificari suplimentare, ceva exemple pentru un intreg ansamblu ). Cumva ma puteti indruma in acest sens?

    Multumesc, 
  • Daca se calcula valoarea lui C nu mai era nevoie de nici un calcul de oridinul 2. C = 0.7 este valabil doar la o diagrama de moment constanta pe stalp. Daca momentul este zero la partea de sus C = 1.7, deci avem landa lim de 1.7/0.7 = 2.42 ori mai mare. De asemenea A  = 1.00 in cazul acestui stalp pentru ca in gruparea cvasipermanenta la o hala cu grinzi articulate momentul este zero in stalpi (ma rog, ceva excentricitate a grinzilor poate aduce un moment, dar e nesemnificativ)
Sign In or Register to comment.

Debug Trace

Info CommentModel->PageWhere()
Info CommentModel->CachePageWhere()
Info
Comment.Page.30.92.1: array (
  0 => '2014-04-30 10:36:38',
)