It looks like you're new here. If you want to get involved, click one of these buttons!
Citeste articolul complet pe Encipedia: Valori de proiectare ale momentelor încovoietoare din stâlpi.
Info | CommentModel->PageWhere() |
Info | CommentModel->CachePageWhere() |
Info |
Comment.Page.30.67.1: array ( 0 => '2014-01-21 12:24:39', ) |
Comments
Ridic aceasta problema, deoarece P100/2013, "proaspat" intrat in vigoare, nu specifica in mod explicit aceasta situatie, exceptiile amintite la 5.2.3.3.3.(3) lasand o "portita" doar pentru "primul nivel al cladirilor cu 2 niveluri, daca valoarea normalizata a fortei axiale in combinatia seismica de proiectare este mai mica de 0.3 in fiecare stalp".
Oricum, din experienta de proiectare, in 95% din cazuri la structurile in cadre, necesarul de armatura care "pleaca" din fundatie pentru stalpi este determinat in principiu de valoarea momentului de calcul (rezultat in urma multiplicarii cu 1.2, gamma si omega a momentului efectiv) rezultatul la primul nod de deasupra nivelului de incastrare. Asta, cel putin din cate am constatat eu.
Multumesc anticipat pentru raspuns si comentarii.
Cu stima, Robert Lauci.
"(1) În vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie care să îndeplinească cerinţele date la (5.2.3.3.1), la fiecare nod grindă – stâlp al structurilor tip cadru şi al structurilor duale cu cadre predominante va fi îndeplinită următoarea condiţie:"...
Daca, de exemplu, stalpul reazema la parter pe fundatii izolate legate prin grinzi de echilibrare, aplicarea relatiei (5.4) este nepotrivita. Acolo grinzile trebuie sa fie mai tari decat stalpii astfel incat sa se dirijeze articulatiile plastice catre baza stalpilor si grinzile sa ramana in stadiul elastic.
Paragraful (3) introduce exceptii unde stalpii pot fi, in principiu, mai tari decat grinzile care intra in nod. Dar, referinta este aici strict la nodurile grinda-stalp de deasupra cotei teoretice de incastrare.
Amplificarea cu 1,25 a momentului rezultat la baza stalpilor din calculul conventional elastic nu este necesara si nici nu are un efect semnificativ asupra raspunsului de ansamblu al structurilor in cadre.
Va multumesc anticipat pentru raspuns!
Cu stima, Dorin Iovici.
Daca doriti sa lucrati cu factori q mari, atunci trebuie asigurata ductilitatea structurii si, implicit, ierarhizarea capacitatilor de rezistenta.
Va multumesc!
- sens pozitiv M'ed = 237 kNm (momentul din calcul static) si Med = 369 kNm. Omega este intr-adevar 1, insa simpla impartire a lui Med la M'ed ne duce la valoarea de ~1.56, ceea ce reprezinta exact produsul 1.2*gamma Rd (1.3)
- sens negativ M'ed=243 kNm, Med=379 kNm, 379/243 = ~1.56 = 1.2*1.3
Comparativ, in exemplul de calcul de structuri in cadre din beton armat aferent P100/1-2006 (Postelnicu/Tilimpea/Zamfirescu), la tabelul 10 cu armarea longitudinala a stalpilor, lucrurile stau un pic diferit, in sensul in care nu mai are loc aceasta multiplicare (cel putin asa rezulta din ariile de armatura necesare).
Cu stima!