Calculul lungimilor de ancoraj ale armăturilor longitudinale ale grinzilor în noduri - Aplicarea codurilor de proiectare - Structuri din beton armat - Proiectare

SN2013

Articolul prezintă unele aspecte practice legate de cerințele de ancoraj ale armăturilor longitudinale din grinzi, conform cu P100-1/2013 și SR EN 1992-1-1, precum și include un fișier interactiv de calcul uzual pentru proiectare

Citeste articolul complet pe Encipedia: Calculul lungimilor de ancoraj ale armăturilor longitudinale ale grinzilor în noduri.

ionutoance

Foarte bun articolul. Multumim!

adicumpanasu

Puteti preciza in ce capitolul din cod precizeaza marirea razei de racordare? Multumesc!

SN2013

Bună ziua,

Punctul 8.3, relația 8.1.

Creșterea diametrului dornului se determină pentru situațiile avute.

Spor și calitate!

vladiulian

Buna ziua,

Puteti da va rog un punct de vedere la aceasta postare de pe forum. Are legatura cu trecerea barelor din noduri si dupa o verificare simpla pare destul de reala problema, mai ales pentru cladirile cu regim de inaltime redus.

http://www.encipedia.org/forum#/discussion/512/predimensionarea-stalpilor-unei-structuri-in-cadre

SN2013

Bună ziua,

Dumneavoastră menționați cazurile de excepție, extremele, care sunt în afara normativului și inginerul structurist trebuie să decidă dacă este sau nu în regulă.

Calculul matematic este în regulă. Contează și dimensionarea elementului (un element se poate dimensiona din mai multe grupări, însă una este cea predominantă). Astfel, condiționarea este pusă ca bara să nu lunece la cicluri de încărcare- descărcare date de acțiunea seismică pe lungimea stâlpului, dacă aceasta trece dreaptă prin el.

Poate să apară întrebarea cum de stau și se realizează proiecte și case așa, nu intră 100% sub incidența acestei prevederi din punct de vedere a comportării nodului și elementului.

Spor și calitate!

vladiulian

Nu vreau sa insist dar, la un P+1 unde articulatile plastice se formeaza in grinzi (chiar daca nu este necesara verificarea ierarhizarii formarii articulatiilor plastice), inseamna ca bara va luneca in nod?

Atunci cand fac aceasta verificare si cand nu o fac?

Cum se realizeaza astfel de proiecte? R: Nu se face aceasta verificarea. In P100-1/2006 nu era si nu poti schimba atat de multe intr-o structura din cauza unei formule.

Cum de se realizeaza si stau case asa? R: Permiteti-mi sa raspund cu o intrebare: A venit seismul de proiectare in Romania?

Multumesc pentru timpul acordat!

SN2013

Bună ziua,

1. "..., inseamna ca bara va luneca in nod?" - Da, poate luneca.

2. R: întodeauna

3. R: în P100-1/2006 la zona de comentarii se specifică ceva, în zona de noduri, însă nu era trecut explicit relația.

4. R: Seismul de proiectare, în concepția lui P100 reprezintă o ipoteză cu o anumită probabilitate de a se întâmpla. Respectarea prevederilor din P100-1 și conformarea construcției corespunzătoare, va duce ca o construcție să aibă un răspuns favorabil la acțiuni seismice.

Faptul că se știe de acestă prevedere, de la nivelul de de concept al structurii (predimensonării) se pot lua măsuri pentru a fi respectată.

Vorbim lucruri cu un caracter foarte general când spunem "...la un P+1...", fiecare structură are particularitatea ei.

Spor și calitate!

adicumpanasu

Ce lungime de ancoraj ati considerat la elevatia grinzii de la final? conform SREN 1992 sau conform P100?

SN2013

Bună dimineața,

Pentru grinda de la final, datorită acelor stâlpi de 45, s-a considerat tensiunea în bară, la începutul zonei drepte și la 5cm față de margine stâlpului, de 522MPa, iar barele s-au fasonat simetric chiar dacă în dreapta nu mai era necesar. Lungimea dreaptă fiind de 5d=10cm.

Normativul P100-1 sporește lungimea de ancoraj cu 20% față de SREN datorită condițiilor de exploatare la SLU. Sporul se poate transfera la armătură ca tensiune.

În situația în care se prevăd alte dornuri de fasonare de cât cele standard trebuie informat atelierul de fasonat, sunt costuri diferite la fasonat pentru aceste bare.

Spor și calitate!

shnndr

Buna ziua,

Ne puteti furniza sursa pentru imaginea cu stabilirea distributiei zonei de compresiune in beton?

De asemenea in Excel, in formula pentru Fcd apar niste coeficienti in tab-ul Date Generale, in dreptul fiecarui diametru de bara. Ne puteti explica de unde provin?

 

Multumesc.

SN2013

Bună ziua,

Nu are o bază de determinare prin încercări în laborator. S-a considerat o distribuție a presiunii în beton la 45 grade. Similar unei piese (prisme) care stă pe o placă și este comprimată. La capete este 0 pt că încep eforturile de forfecare în beton. Aceste ipoteze sunt stabilite în acord cu sren1992, cap.6, punctul 6.5.4.

Pentru valorile din tabel, din ce rețin sunt stabilite empiric. Nu mai găsesc notițele, când dau de ele vă comunic.

Spor și calitate!