Se poate utiliza ceva similar contravântuirilor ce lucrează doar la întindere, cu specificația că în acest caz diagrama se va folosi doar pentru compresiune. S-au se poate folosi un model de tip Takeda. Pentru întindere, indiferent de model, a nu se da valoarea zero, pentru ETABS și SAP versiuni anterioare 2012, dă erori în calculul numeric.
Primul model se găsesc date pentru metal prin FEMA273, zidării nu am văzut. Există o exemplificare numerică la metal făcută pentru calculul privind expertizarea, link (pag 349).
Pana la urma o contravantuire compession only banuiesc ca este "tradus" de program tot ca un link neliniar.
Imi pun probema includerii zidariei inramate in cadru in modelul de calcul deoarece am de analizat o structura P+Etaj partial in cadre de tip hala cu plansee de beton armat.
In prima travee sunt 2 goluri de usi mari iar etajul partial este situat pe ultimile 2 travei (structura avand 4 in total).
In cap 10 din P100 se specifica ca zidaria inramata se ia in considerare doar daca aduce efecte nefavorabile datorita rigiditatii sale.
Practic structura este inchisa pe toate laturile cu zidarie mai putin prima travee din cauza usilor mari.
In modelul de calcul structural se identifica urmatoarele ipoteze:
1. Daca ignor zidaria cu totul centrul de rigiditate este mai apropiat de prima travee ( ultimile fiind supraetajate) -> mod 2 translatie + rasucire
2. Daca modelez zidaria doar pe utlimul cadru trasversal centrul de rigiditate se muta spre ultimul cadru. -> mod 2 transaltie+rasucire
3. modelaraea zidariei si pe cadrele longitudinale stabilizeaza tentinta de resucire a structurii ->mod 1 traslatie+rasucire (mult mai mica).
Dupa parerea dvs. este corecta alegerea ipotezei 2 principla de proiectare incercand totusi sa stabilizez structura marind stalpii si grinda din axul 1? (aceasta fiind oarecum si cerinta de arhitectura pentru ca cele 2 goluri sa fie marginite de elementele structurale de beton)
Panourile de zidărie pot avea aport pozitiv și se pot considera în calcul.
Sunt câteva aspecte pentru care datele de lucru ar trebui să fie clare:
1. rolul zidăriei (de umplutură - panou sau de închidere - CNS)
2. dimensionarea zidărie la SLU, da sau nu (dacă da, atunci este un perete structural de zidărie).
Modelarea structurală se face astfel încât modelul matematic să se apropie cât mai fidel de cel fizic.
Modelarea trebuie făcută consecvent, unitar, ipotezele cu care pornesc modelul merg până la sfârșit, adică și pentru verificări (ipotezele inițiale devin axiome).
Eu aș aborda astfel problema:
ip. 1 zidăria contribuie la rigiditatea de ansamblu, calcul și verificare pentru SLS (panul de zidărie nu fisurează, nu atinge SLU)
ip. 2 dimensionare la SLU a cadrelor cu aportul zidăriei ca diagonale comprimate (nu ca perete plin)
Această abordare impune verificări de nod ținând seama de diagonala comprimată din panoul de zidărie, iar cedarea inițială să se producă în panou, apoi cadrele.
Cum modelez?
1. Doar cadre SLS și SLU
2. Doar cadre cu diagonale SLS și SLU (verificări din ip 2<1) (aici abordare unidirecțională)
Modelarea pereților ca shell ajută doar la verificare de deplasare pentru SLS, pentru SLU s-ar putea ca unii pereți să fie puternic fisurați (să nu contribuie la rigiditatea de ansamblu și la rezistența structurii). Pe modele liniare nu se fac redistribuiri de eforturi după depășirea capacității elementului.
Se mai poate considera ca ipoteză că pereții sunt complet decuplați de structură și pot urmări deformat structurii fără degradări ample pentru SLU.
Comments