Nu știu la ce s-au referit ca vicii, dar pot da un singur exemplu în care poate fi implicat și proiectantul (răspundere 50 de ani pentru structură): raportul a/c (apă/ciment de la prepararea betonului), prin acestea se pot realiza betoane cu caracteristici total diferite, implicit consecințele în timp. S-a semnat PV de recepție, înseamnă că ești întru totul de acord cu ce s-a executat.
Știu că au fost dezbateri pe mai multe aspecte din lg. 10 din partea proiectanților și reprezentaților acestora, dar nu au fost luate în seamă. Când domeniul nu este unul puternic, bine organizat și a știi cum să se impună, cei care stabilesc regulile "jocului" o vor face după bunul plac.
Doar de aici se poate observa cât de vulnerabili suntem în fața cadrului legislativ.
Poate greseala cu raportul a/c a fost cauzat ca s-a comandat de la o firma care nu a asigurat calitatea necesara. Proiectantul fiind pus dupa aia intr-o situatie nu prea comoda.
Ar trebui sa apara o reglementare in care sa oblige sa se angajeze laboratoare sa verifice calitatea materialor.
Daca as enumera problemele in domeniul de proiectare,ar fi o lista semnificativa.
Nu exista o institutie sau sindicat al inginerilor proiectanti unde ar trebui sa se vorbeasca aceste probleme?
Legat de aspectele ridicate,puteti expune dificultatile intalnite, precum si sugestiile de rezolvare in cadrul Asociatiei Inginerilor Proiectanti de Structuri (AICPS). De asemenea puteti participa la conferinta Asociatiei, din 3-4 Iunie 2016, cu tema "Probleme curente in activitatea de proiectare".
Eu cred că legea 10 ar trebuii să aibe un articol în care să prezinte responsabilatiile beneficiarului.
Până la urmă proiectanţii sunt la discreţia beneficiarului.În legea 10 veche printre responsabilitatiile executantului era să anunţe proiectantul de orice neconformitate la proiect,acum au schimbat-o, executantul trebuie să anunţe beneficiarul. Dacă beneficiarul aude că neconformitate îl costă în plus,nu o să facă anumiţi paşi că să îndrepte aceea neconformitate,că nimeni nu îl obligă.
Ar trebuie să scrie in legea 10 că orice imobil cu regimul de înălţime peste P+3E sau care nu e locuinţa unifamilială,beneficiarul trebuie să aibe anumite responsabilităţi şi să răspundă pentru viciile clădirii.
Au schimbat că verificatorul trebuie adus de beneficiar,foarte bine, dar nu cred că o să îşi dea foarte mult interes beneficiarul dacă nu e e prezentata o anumita sanctiune .
Verificatorul care verifică structurile cu regim peste P+3E ar trebuie să facă parte dintr-o instituţie şi să nu fie afiliat unei firme de construcţii, că să nu existe conflict de interese.
La cladiriile cu regimul peste P+3E,în stadiul de ofertare,proiectantul trebuie să facă o prezentare la calculul structurii pe lângă listele de cantităţi şi să îl prezinte verificatorului.
După ce e terminat proiectul,proiectantul,pe lângă documentaţia ce e prezentată în legea 10,trebuie să prezinte verificatorului un breviar de calcul.
Ar trebuie să se reglementeze preţul pe proiectare, că pe lângă cantităţi,beneficiarul o să vrea şi preţul cel mai mic pentru servicii şi asta afectează calitatea .
Si eu cred că investitorul este un factor foarte important în lanțul de decizii pentru o construcție. Până în prezent obligațiile și responsabilitățile lui nu sunt bine definite. Am prezentat mai multe aici: http://www.aicps.ro/articol.php?id=212 Partea de sancțiuni din legea 10 este de cosmar pt un inginer proiectant de structuri. Degradarile inerente apariției articulațiilor plastice, cum vor fi considerate de catre o societate in cautare de vinovati?!
Obligațiile și răspunderile investitorului/ beneficiarului se regăsesc la cap. III din lg. 10 (lg. 177/2015), Secțiunea 1, 5, 6. Investitorul își asumă răspunederea prin specialiștii delegați ( expert tehnic, verificator de proiecte, diriginte de șantier); în mod indirect responsabilitățle celor de specialitate sunt transferate și investitorului.
Faptul că aplicarea cadrului legislative este eronat făcută (având divese interese), nu poate acuza legea ca fiind greșită.
O scurtă radiografie a cadrului legislativ și normativ, plecând de la lg. 10 ( ce ar trebuii considerată ca "biblie" în conștiința celor care activează în domeniu, sau așa ar fi normal), va releva o neconcordață între reglementările domeniului (legi, norme, coduri, stasuri etc.) ceea ce duce și la greșita aplicare și înțelegere a acestuia.
Spre deosebire de alte domenii, domeniul în care activă, pare bine structurat și gândit (dacă a fost gândit), dora că este puternic manipulat.
Legat de preț, acesta nu se poate impune, nu croespunde politicii genreale de funcționare a pieței. Mă repet, faptul că legislația nu este corect aplicată, poate duce la impresia că prețul strică piața; un exemplu: Ca investitor, ca să-mi asum responasbilitatea plătesc, sunt constrâns de lege, ceea ce clar va duce la căutarea de alternative pentru costuri mai reduse, în unele cazuri, dacă nu doresc calitatea și corecta funcționare a lucrurilor.
Toate firmele de investiție ale statului -CNADNR, CNI, ANL-, cât și UAT-urile (primăriile) cer explicit, prin caietul de sarcini de la licitație, către proiectant ca verificare proiectului să intre în atribuțiile acestuia , "proiectul să fie verificat de specialiști verificatori de proiecte". Această încălcare a lg. se face conștient de toate părțile implicate, motivele sunt diverse (coasturi, timp de realizare, comportament abuziv din partea specialiștilor implicați etc). Verificarea proiectului și în forma veche a lg. era tot responsabilitatea inv./ben..
Legat de modul de prezentare a proiectului către verifcare, aici lucrurile sunt discutabile, în primul rând nu este reglementat (mai mult față de ce este în lg. 50). Faptul că planurile sunt verificate și semnate de specialist, denotă implicit că este de acord și cu calculul. Acum pe bună dreptate, pentru un inginer cu experineță (nu toți) - 30...45 ani în domeniu-, poate estima ușor, cu un grad mare de încredere, dacă proiectul corespunde cerințelor de exploatare și cadrului legislativ actual (nu mă refer la proiecte complexe, unicat).
Comments
Bună ziua,
Nu știu la ce s-au referit ca vicii, dar pot da un singur exemplu în care poate fi implicat și proiectantul (răspundere 50 de ani pentru structură): raportul a/c (apă/ciment de la prepararea betonului), prin acestea se pot realiza betoane cu caracteristici total diferite, implicit consecințele în timp. S-a semnat PV de recepție, înseamnă că ești întru totul de acord cu ce s-a executat.
Știu că au fost dezbateri pe mai multe aspecte din lg. 10 din partea proiectanților și reprezentaților acestora, dar nu au fost luate în seamă. Când domeniul nu este unul puternic, bine organizat și a știi cum să se impună, cei care stabilesc regulile "jocului" o vor face după bunul plac.
Doar de aici se poate observa cât de vulnerabili suntem în fața cadrului legislativ.
Legat de aspectele ridicate,puteti expune dificultatile intalnite, precum si sugestiile de rezolvare in cadrul Asociatiei Inginerilor Proiectanti de Structuri (AICPS). De asemenea puteti participa la conferinta Asociatiei, din 3-4 Iunie 2016, cu tema "Probleme curente in activitatea de proiectare".
Si eu cred că investitorul este un factor foarte important în lanțul de decizii pentru o construcție. Până în prezent obligațiile și responsabilitățile lui nu sunt bine definite. Am prezentat mai multe
aici: http://www.aicps.ro/articol.php?id=212
Partea de sancțiuni din legea 10 este de cosmar pt un inginer proiectant de structuri. Degradarile inerente apariției articulațiilor plastice, cum vor fi considerate de catre o societate in cautare de vinovati?!
Bună ziua,
Obligațiile și răspunderile investitorului/ beneficiarului se regăsesc la cap. III din lg. 10 (lg. 177/2015), Secțiunea 1, 5, 6. Investitorul își asumă răspunederea prin specialiștii delegați ( expert tehnic, verificator de proiecte, diriginte de șantier); în mod indirect responsabilitățle celor de specialitate sunt transferate și investitorului.
Faptul că aplicarea cadrului legislative este eronat făcută (având divese interese), nu poate acuza legea ca fiind greșită.
O scurtă radiografie a cadrului legislativ și normativ, plecând de la lg. 10 ( ce ar trebuii considerată ca "biblie" în conștiința celor care activează în domeniu, sau așa ar fi normal), va releva o neconcordață între reglementările domeniului (legi, norme, coduri, stasuri etc.) ceea ce duce și la greșita aplicare și înțelegere a acestuia.
Spre deosebire de alte domenii, domeniul în care activă, pare bine structurat și gândit (dacă a fost gândit), dora că este puternic manipulat.
Legat de preț, acesta nu se poate impune, nu croespunde politicii genreale de funcționare a pieței. Mă repet, faptul că legislația nu este corect aplicată, poate duce la impresia că prețul strică piața; un exemplu: Ca investitor, ca să-mi asum responasbilitatea plătesc, sunt constrâns de lege, ceea ce clar va duce la căutarea de alternative pentru costuri mai reduse, în unele cazuri, dacă nu doresc calitatea și corecta funcționare a lucrurilor.
Toate firmele de investiție ale statului -CNADNR, CNI, ANL-, cât și UAT-urile (primăriile) cer explicit, prin caietul de sarcini de la licitație, către proiectant ca verificare proiectului să intre în atribuțiile acestuia , "proiectul să fie verificat de specialiști verificatori de proiecte". Această încălcare a lg. se face conștient de toate părțile implicate, motivele sunt diverse (coasturi, timp de realizare, comportament abuziv din partea specialiștilor implicați etc). Verificarea proiectului și în forma veche a lg. era tot responsabilitatea inv./ben..
Legat de modul de prezentare a proiectului către verifcare, aici lucrurile sunt discutabile, în primul rând nu este reglementat (mai mult față de ce este în lg. 50). Faptul că planurile sunt verificate și semnate de specialist, denotă implicit că este de acord și cu calculul. Acum pe bună dreptate, pentru un inginer cu experineță (nu toți) - 30...45 ani în domeniu-, poate estima ușor, cu un grad mare de încredere, dacă proiectul corespunde cerințelor de exploatare și cadrului legislativ actual (nu mă refer la proiecte complexe, unicat).