Howdy, Stranger!
It looks like you're new here. If you want to get involved, click one of these buttons!
Categories
In this Discussion
- adicumpanasu May 2016
- AIMS January 2019
- biggred November 2016
- Boogiedvs May 2016
- calinmihai88 July 2016
- calinrus94 October 2021
- Grigoras May 2016
- marianivanciu April 2016
- Skynet July 2020
- SN2013 October 2021
- Szel June 2016
Concept și calcul infrastructură - Alcătuirea și calculul fundațiilor - Structuri din beton armat - Proiectare
Aspecte de alcătuire și exemple de calcul ale infrastructurilor pentru clădiri cu pereți din beton armat.
Citeste articolul complet pe Encipedia: Concept și calcul infrastructură.
Debug Trace
| Info | CommentModel->PageWhere() |
| Info | CommentModel->CachePageWhere() |
| Info |
Comment.Page.30.464.1: array ( 0 => '2016-03-19 07:44:05', 1 => '2019-01-07 07:44:00', ) |
Comments
Bună ziua,
Fișierul de excel - perete subsol -
Articolul este axat pe calculul radierului (și la acesta doar o anumită situație), celelalte elemente având o prezentare mai redusă (date constructive). Calculul pereților de subsol fiind mai complex decât expunerea făcută.
Bună ziua,
Este corectă observația. Condițiile din SREN nu fac referire explicită pentru placă, mai ales pentru radier, în ceea ce privesc criteriile de calcul la forță tăietoare. S-a optat pentru cea din vechea normă, unde 0.7 este stabilit pentru armare longitudinală la procent minim.
Legat de forța tăietoare în radier, are o strânsă legătură cu străpungerea, dacă se dispun armări pentru străpungere, din criterii constructive, capacitatea în sine a elementului (local, în vecinătatea stâlpului, unde și forța tăietoare este mai mare) la V crește, creșterea poate fi datorată de armătura în sine sau de o confinare locală a betonului datorată acestei armături.
O altă observație pe care aș vrea să o aduc în discuție, dacă tot s-a deschis acest subiect, tot calculul pentru V (din SREN) are ca factor determinat (ipoteză) distanța de 2.5d (unghi diagonalei de 22deg), iar în capacitate se rezumă la 2d (30deg) și pentru străpungere se limitează la 1.5d (40-35deg), de aici și multe întrebări care se nasc în privința corectitudinii relațiilor. Te poți simți copleșit în fața numărului de studii și de încercări făcute la nivel UE, dacă nu ai ține seama sub ce formă s-au comandat.
Acest aspect (forța tăietoare în plăci/radiere), din ce am observant, este destul de subiectiv. Iar coeficientul de 0.12 din relația 6.2a SREN1992 este 0.15 pentru acțiuni seismice, doar această diferență duce la o creștere de 25%.
Armare pentru străpungere nu este întru totul armatură pentru V, am mai observat și acestă eroare făcută, s-a dispus local armatură pentru străpungere și cu aceasta s-a considerat că s-a rezolvat și aspectul forței tăietoare. Se pregătește o teorie nouă (The Critical Shear Crack Theory, bine aceasta este demult demarată; momenta o bună parte din relațiile de calcul din SREN sunt stabilite empiric, se dorește o teoretizare a mai multor relații, ceea ce este normal și bine) pentru calcul la V, cred că noau generație a NE, începând cu 2020, va avea alte relații de clacul al V (la cele din 2015 nu am observant) -este dora o părere, nu am mai multe informații-. Așa că, întodeauna vom fi puși să decidem în fața noului. Dacă este nou nu este neapărat mai bun, dar ne poate ajuta.
pmin_radier=0.15% (sus sau jos pe o direcție), 0.3 total.
Mathcad 13, Pentru Mathcad
Bună ziua,
Articolul va fi completat cu observațiile făcute.
Ceea ce există, noreme, cărți etc, și este expus pe Encipedia se poate îmbunătăți doar prin contribuția și observațiile constructive aduse.
Mulțumim pentru interesul acordat și pentru aprecierile pozitive aduse activității!
Spor și calitate!
Bună ziua,
Legat de coeficentul de pat, la ce faceți referire când spuneți "stiu ca trebuie sa aiba valori diferite"?
Bună ziua,
Să ne lămurim împreună. Pentru explicitarea termenilor din relațiile K7, K8, K9 din NP112, recomand capitolul 5 din cursurile/cărțile "Geotehnică și fundații, Marian Punescu, Viorel Pop, Tudor Silion; Geotehnică II Iacint Manoliu și Nicoleta Rădulescu", se mai pot găsi date de interes și în SREN 1997. Recomand și "Soil Mechanics Engineering Practics" Terzaghi Peck Mesri, "Fundații. Exemple de Calcul" Hugo Lehr.
Legat de relația K8 aceasta nu este corect explicitată în variant actuală a normei NP112/2014, o explicație coerentă și valabilă se găsește în vechea formă a normei P10-86, aceasta fiind:
Un aspect îl reprezintă faptul că relațiile (K8 și K9) oferă rezultate bune pentru valori reduse ale lui B, în general grinzi de fundare (B<5m). Pentru radiere, sugerez o evaluare a tasărilor și apoi determinarea coeficientului ks .
Calculul pe mediu elastic are ca ipoteză contactul permanent dintre fundație și teren și faptu că, sub acțiunea încărcărilor, deformațiile terenului în toate punctele de pe suprafața de contact urmăresc deformațiile fundației. Astfel, în fiecare punct de pe suprafața de contact, între presiunea trenului p și deformația y există relația: p=ksy
Pentru ks se mai pot utiliza relațiile:
Unde H reprezintă grosimea stratului compresibil. H se poate aproxima în funcței de natura terenului cu valori de la 0.5B la 3B.Valorile diferite ale lui ks pentru cele două grupări GF și GS se aleg datorită răspunsului diferit al terenului la solicitări statice sau dinamice. S-a observat că sub aplicarea de sarcini dinamice asupra terenului, în răspunsul acestuia apare un efect de consolidare, o rigiditate mai mare.
Relațiile prezentate în articol sunt preluate din FEMA 356, legat de acestea se găsesc comentarii cum s-au stabilit în normă și în edițiile mai vechi ale acesteia, a se consulta bibliogarfia normei pentru acele relații. S-au preferat acestea datorită apropierii valorilor numerice ale lui ks determinat prin tasare cu cele detreminate folosind relațiile din FEMA.
Se vor utiliza valori diferite pentru ks, în funcție de grupare (o similitudine referitoare la ks se găsește și în varificarea presiunilor, table I.5 NP112), iar valoarea acestuia ca orientare în GF se va stabili prin determinarea tasării fundației în această grupare. Pentru gruparea seismică valoarea lui ks se poate aprecia ca dublul față de GF sau triplul acesteia, dacă se mediază.
Bună ziua,
Se pot accepta o variateate largă de ipoteze pentru modelul numeric (matematic) utilizând un program de calcul structural, recomandat este ca modelul utilizat să simuleze cât mai mult din comportarea sistemului "real".
Pentru modelul complet (infrastructură+suprastructură) se consideră doar masele modale din suprastructură. De ce? Partea de infrastructură, în general, are o rigiditate mare și masă din greutatea proprie, de asemenea, mare, ceea ce ar mări forța tăietore, dar și preluarea din acesta proporțional cu rigiditaea de nivel. De aici și consecințele în dimensionare.
În modelul de calcul cu spectre și forțe, această masă (a infrastructurii) nu se va considera, se va considera contribuția rigidității la depalsări, prin modelare cu elemente finite, având blocate deplasările la bază a punctelor (încastrare); nu este recomandat ca dimensionarea structurii să se facă pe un model ce cuprinde fundațiile și terenul. Modelul complet poate aduce un grad mai mare de amortizare, ceea ce ar reduce starea de eforturi, sau , uneori o poate mări, pin tasări diferențiate ample datorate modului de modelare și de calcul utilizat de soft. Infrastructura se dimensionează la capacitatea suprastructurii, în mod curent, mai ales dacă este utilizată proiectarea la capacitate.
Creșterea de forță și deplasări pentru calculul structural se va prinde prin modelarea completă, fărăr încastrare la bază. Încastrarea la cota ±0.00 poate fi o ipoteză ajutătoare sau dimpotrivă, poarte fi mult în defavoarea comportării sistemului, alegrea modelului de calcul va ține de nivelul de control acceptat de inginerul proiectant. Volumul de calcul (sau un model complet) nu duce întodeanuna la un control mai mare al sistemului, cele mai importante fiind ipotezele care se fac și axiomele, teoremele sau teoriile de la care se pleacă inițial.
Bună ziua,
Eforturile de suspendare se pot deteremina din masa de nivel și forța seismică de la nivelul respective, dintr-o arie aferentă peretelui. Forța de nivel transmnisă de la un planșeu la un perete se determină ca diferență între între forța tăietoare din secțiunea peretelui la fața superioară a planșeului și forța tăietoare din secțiunea peretelui la fața inferioară planșeului. Forțele de proiectare se vor lua cele asociate mecanismului de plastificare.
F1 și F2 nu prea se pot determina în ETABS, se pot face ceva ipoteze pe baza stării de tensiuni din shell-uri (stare de tensiuni în planșeu și în perete), se integrează local - dificil de lucrat. În [7] volumul III se prezintă detaliat acest calcul, recomand, o abordare mai parctică. Se va pune și pe encipedia cât de curând un astfel de calcul.