Buna ziua.Sunt inginer constructor, dar fara experienta de santier. Lucrez in proiectare de cativa ani, la o firma mica. Din pacate la noi la firma nu am pe cine intreba diverse probleme tehnice pe care le intalnesc in mod curent.
As vrea sa deschid acest topic in care sa postez diverse probleme pe care le-am intalnit si nu am gasit un raspuns satisfacator.
De cele mai multe ori raspunsul este... "Se descurca ei pe santier".
Sper sa gasiti intelegere pentru mine si in limita timpului dumneavoastra sa imi oferiti un raspuns mai bun.
Experienta mea pe santier este limitata si poate ca unele din intrebari o sa vi se para banale... Dar chiar si asa, va rog sa imi raspundeti daca puteti.
O prima problema o am cu fundatia unui stalp metalic a unei hale cu pod rulant, din imaginea din linkul urmator:
Intrebarile mele ar fi:
1. Cum se protejeaza structura metalica care se afla sub placa din beton?
2. Este corect sa lasam un rost in placa la fata stalpului avand in vedere ca este o hala cu pod rulant?
3. Soclul din beton armat pentru peretele exterior nu se va intersecta deloc cu stalpul metalic?
4. Este necesara armatura suplimentara in talpa fundatiei?
5. Cand introduc stalpul intr-un program de calcul consider incastrarea la nivelul cuzinetului sau la nivelul traveselor UNP200?
Va multumesc pentru timpul acordat si pentru raspunsurile dumneavoastra.
Comments
Salut,
La prima vedere soluția mi se pare puțin forțată, nu în ceea ce privește rostul în placă, ci faptul că aparatul de rezemare (încastrare) se alfă în zona de umplutură.
Ca o observație: detaliile de execuție propuse de proiectant ce nu asigură nivelul de calitate conform normelor de proiectare și execuție impuse pentru investiție, norme care se supun lg. 10, se consideră greșeli de proiectare și proiectantul poartă răspunderea. ("se mai întâmplă și la case mai mari")
1. Protecția anticorozivă, atât la proiectare cât și în execuție va urmări prescripțiile din SREN-uri referitoare la acest capitol (vezi date pe http://www.mdrap.ro/ sau http://www.isc-web.ro/ ) există o listă cu SREN-uri pe 2015 și normele GP 111/2004, GE035/2004, GE034/2006 (vezi și GP 035/1998, chiar dacă este abrogat). Mai există posibilitatea înglobării într-un beton simplu C6/7,5 sau C8/10 a întregului ansamblu de încastrare.
Carcasa de buloane trebuie să fie rigidă (ca buloanele să nu-și piardă verticalitatea și poziția în momentul turnării betonului), să aibe armături ce leagă și rigidizează buloanele, eventual placă de montaj la partea superioară.
2. Da, acel rost se tratează special, recomand http://www.bpesol.com/bachphuong/media/images/book/3021r_96.pdf, sau caută pe net date despre "slabs on grade design". Evit să intru în detalii, ar fi prea mult de discutat pe acestă temă și nu dispun de toate datele pentru a da o referință. În principal, acest rost se lasă să nu fisureze placa datorită deplasărilor structurii (dar ea fisurează local, dacă sunt aplicate local încărcări concentrate mari, datorită slabei compactări a umpluturii în dreptul stâlpului) și la rândul ei placa să nu acționeze ca un reazăm suplimentar.
3. Nu ar fi o problemă, acesta reazămă pe fundații. Ar trebui acordată atenție la modul de prindere a panourilor de închidere de stâlp, aceste prinderi ar trebui să asigure deplasarea relativă între cele două sisteme, structură metalică – fundații/ soclu, cel din urmă fiind mai rigid (se recomandă prindere în niște găuri ovalizate eventual, sau cu elemente ce permit deplasări) sau niciuna, se mai practică, nu recomand dacă deschiderile sunt mari. Dacă soclul se realizează continu nu ar mai fi mari probleme. În general la structurile metalice și de lemn, procesul de proiectare este puțin invers, se pleacă de la detalii și apoi se determină ansamblu. Acum depinde de fiecare cum s-a obișnuit.
4. Armătura în talpa fundației o determini din încovoiere, vezi că este prezentat ceva aici http://www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/alcatuirea-si-calculul-fundatiilor/fundare-directa-proiectarea-fundatiilor-izolate-o-abordare-economica.html , http://www.encipedia.org/files/2014/09/calcul_fudatie_sap.pdf . Este nevoie dacă momentul efectiv depășește momentul de fisurare a betonului simplu.
5. Prin modelul de calcul/matematic, în general, se încearcă o apropiere de comportarea reală. Astfel, transmiterea încărcărilor se face prin traverse și placa de bază. Se consideră la fața cuzinetului, diferența oricum e mică, undeva la 350mm. Cel mai corect ar fi în centrul de rigiditate al rezemării, aproximativ 350mm/2.
Modelul propus este unul în care buloanele de ancoraj să se plastifice? (așa reiese din detaliu) Dacă da, atunci aceste ar trebui introduse întru tub de PVC, dacă se toarnă beton simplu pentru protecție. Recomand a se discuta și cu verificatorul de structură, A2. Nu știu dacă de forța tăietoare s-a ținut seama în detaliere și alegerea buloanelor, sau prin ce mecanism se transmite la fundație.
Dacă aflu date suplimentare legate de problemă, revin cu detalii.
Spor și succes. :)
Bună seara,
Da, toate elementele ar trebuii protejate. Date ce vizează protecția se pot găsi în “Construcții metalice industriale” prof. ing. Victor Popescu pag 261,262 - fundațiile halelor (cu siguranță mai sunt și altele, dar nu le cunosc <<aștept recomandări>>). În ceea ce privește prinderea stâlpului recomand "Clădiri înalte cu schelet din oțe" acad. prof. ing. D. Mateescu -15.4 prinderea stâlpului de blocul de fundație / pag. 489. Din ce îmi aduc aminte, știu că exista o limitare de genul VEd<15-20%VRd, pentru buloane. Dacă valoarea de proeictare a forței tăietoare este mai mare față de 0.2din capacitatea la forfecare a buloanelor, atunci transmiterea se realizează prin alt mecanism (vezi NP 112/2014 – II.6.3. fundații pentru stâlpi din oțel, având console de forfecare și P100-1/2013 punctul 6.5.6.) <nu mai rețin unde am citit acest lucru>.
Ceva interesant poți găsi și în I14/76, acesta este mai mult pentru instalații. Cele de la punctual 1 se aplică numai pentru suprastructură - construcții supraterane. Dacă mai găsesc câte ceva o să le transmit.
Spor și calitate! :)