Calculul panei precomprimate - Hală industrială din beton armat și beton armat precomprimat - exemplu de calcul - Educational

encipedia

Alcătuirea și calculul panei precomprimate, conform metodologiei SR-EN 1992-1 (Eurocode 2)

Citeste articolul complet pe Encipedia: Calculul panei precomprimate.

deadmeat

Buna ziua,

Nu inteleg de ce la calculul momentului capabil se scad pur si simplu 2 toroane.

mihaipavel

Buna seara,
Puteti sa specificati exact la care relatie de calcul din cadrul articolului va referiti?
Ca regula generala, momentul capabil scade spre capatul panei precomprimate, ca urmare a reducerii treptate a numarului de toroane, in concordanta cu diagrama de moment efectiv.

deadmeat

Buna ziua,

In primul rand in capitolul Caracteristici geometrice, avem sectiunea 1 si sectiunea 2.

Sectiunea 1 (camp) 8 toroane => 8x93=744mm2

Sectiunea 2 (capatul zonei de transmitere) 6 toroane ? in niciun caz 14 x 140 = 1960.

La calculul momentului capabil de folosesc 6 toroane (probabil sectiunea 1), respectiv 4 toroane (probabil sectiunea 2. 

Din ce am vazut si din calculul grinzii precomprimate se scad 2 toroane in acest calcul, dar nu inteleg de ce.

Marius92bv

Buna ziua! Am si eu o nelamurie cu privire la calculul excentricitatii fortei de precomprimare zcp. S-a specificat ca aceasta distanta zcp reprezinta distanta de la centrul de greutate al secțiunii omogene la centrul de greutate al armăturilor pretensionate. Centrul de greutate al armaturilor pretensionate este determinat, dar centrul de greutate al sectiuni omogene nu? La ce va referiti cand spuneti sectiune omogena, sectiunea efectiva considerand ca este alcatuita doar din beton sau sectiune ideala? Imi puteti da cateva explicatii?

Va multumesc! 

AndreiSend

In calculul armaturii locale de la capatul panei am vateva nelamuriri:

1. Pe ce baza se face repartitia reactiunii intre cele doua modele? Sunt modelele compatibile dpdv al deformatiilor sau sunt ductile astfel incat sa adunam efectiv fortele capabile ca si cum unul din mecanisem "ar curge" pana ajunge si al doilea la forta maxima?

2. Cred ca dispunerea ca armatura la partea de jos in zona chertata a unei armaturi de doar 3fi12, care preia practic 53% din reactiunea de183.06 kN este gresita. Altfel dam 100% celui de-al doilea mecansm si numai punem nici o armatura la partea de jos in zona chertata. In realitate daca privim zona chertata ca o consola scurta incarcata cu o forta de jos in sus armarea de la partea de jos a zonei cheratate se calculeaza foarte simplu si va iesi aproape dubla fata de ce este exemplificat aici.

In concluzie cred ca doar mecansimul 1 trebuie aplicat si trebuie sa duca 100% din forta iar mecansimul doi, daca se vrea, ca o extrasigurare. Dde analizat si varianta unor chertari atipice , de ex foarte scurte si foarte inalte in care se vede ca va aparea o fisura la fata chertarii care va ajunge pana sus pana intalneste armatura din mecanismul doi - dar deja pana este fisurata puternic.