Fundare directă. Proiectarea fundațiilor izolate. O abordare economică - Alcătuirea și calculul fundațiilor - Structuri din beton armat - Proiectare

SN2013

Articolul prezintă elemente conceptuale legate de alcătuirea fundațiilor izolate pentru structuri din beton armat precum și exemplificarea prin calcul pentru fundații izolate rigide și elastice. In sprjinul comunității inginerești sunt puse la dispoziție modele de calcul precum și fișiere ajutătoare.

Citeste articolul complet pe Encipedia: Fundare directă. Proiectarea fundațiilor izolate. O abordare economică.

Grigoras

Buna ziua,

Nu gasesc fisierul in excel pentru calculul fundatiei bloc si cuzinet desi in text se specifica ca exista acest fisier.

Multumesc!

SN2013

Bună ziua,

În acest fișier -Fișierul de calcul- se găsesc calculele prezentate, în prima parte se află calculul pentru fundația de tip bloc și cuzinet. De asemnea, acesta se găsește la sfârșitul punctului 4.  

Spor și calitate!

adicumpanasu

Cand deschideti mathcadul,va apar toate valorile?

AnaMariaPopescu

Buna ziua,

Puteti publica un fisier de calcul pentru fundatiile izolate de tip bloc si cuzinet/talpa conform normativului NP 112/2014?

Multumesc!

SN2013

Bună ziua,

Modelele prezentate se pot adapta ușor condițiilor din NP112/2014. Dacă întâmpinați dificultăți, punctuale, văr rog să ne comunicați.

Mulțumim, spor și calitate!

calinmihai88

Buna ziua, am si eu nevoie de un pic de ajutor cu calculul la o fundatie. Am o fundatie tip talpa, cu urmatoarele incarcari:
GF: N=1195kN, My=30kNm, Mz=11kNm, Vz=10kN, Vy=10kN
GS: N=1230kN, My=190kNm, Mz=190kNm, Vz=90kN, Vy=90kN.
Dim. fundatie : 3.2x3.2x0.7 m. Df=1.2 m. CTN=-0.60 m
Presiunea conventionala: Pconv=270kPa, pcr:=450 kPa
Eu am incercat sa dimensionez fundatia cu mai multe programele, fisiere, formule de calul (manual) inclusiv am modelat-o in SAP. In toate cazurile in afara de fisierul Mathcad de pe site mi-a iesit o presiune maxima de 240 kPa din GS si un moment de calcul al armaturilor de jos de aproximativ 500 kNm (calcul inclusiv cu formula din NP112 pt moment). Acuma intrebarea mea este de ce in fisierul de mathcad presiunea maxima este de ~200kPa si momentul maxim de ~190kNm, ceea ce duce la o armare mult mai mica, adica cum se calculeaza acesta, ce se ia in calcul. Lucru pe care l-as dori eu numai sa fiu sigur ca ceea ce fac e corect. Am atasat si ceva fisiere de calcul:
https://www.sendspace.com/file/15o0tp

SN2013

Bună ziua,

Nu reușesc să descarc fișierul, este blocat de antivirus.

Ce observ la încărcări, mi se pare puțin diferit de modul curent, e faptul că în GS forța axială crește față de GF, ceea ce ar trebuii să fie invers. Așa cum sunt date, ele au valori comparabile. Dacă efectul indirect nu este mare NGS= 0.70(0.65)NGF. De asemeneam momentele Mz și My nu pot fi maxime, aceste au valori diferite în funcție de direcția de solicitare (exp. seism X-X Mz=190kNm, My=50kN sau depinde cum este orientată fundația față de stâlp sau de sistemul general de axe). Stâlpul nu poate atinge maxim de capacitate bidirecțională (Mz=My) de la o solicitare unidirecțională. 

Solicitările ar trebuii structurate după axa locală a fundației, nu global.

Acum legat de moment și presiune maximă, fișierul este găndit pentru o zonă activă de minim 50% și solicitare unidirecțională; sub 50% zonă activă s-ar putea să dea erori, nu mai rețin ce variant am încărcat. Fiind unidirecțional, s-a luat în calcul doar momentul de pe o direcție, implicit și forța tăietoare (de aici presiunea și momentul mai mic). Se diemnsionează unidirecțional și se verifică la solicitare compusă bidirecțional, dimensionarea bidirecțională poate da erori, se lucrează cu un număr mai mare de coeficienți și ipoteze.

Moment maxim fundație (stâlp 70x70) MEd=337kNm/m (pmed=270kPa), ca referință. La o înălțime a fundației de 70cm, recomand BST, se mai reduce consumul (Ø16/15 BST500 - jos MRd=379kNm/m, sus Ø12/15), valori aproximative. Calculul se va face pentru secțiuni dublu armate.

Pentru a deschide aria închisă folosește parola NP112, acolo se pot prelucra relațiie de calcul.

Spor și calitate!

calinmihai88

Buna ziua ms de raspuns. Eu am modelat actiunea seismica cu spectru si in acelasi caz de incarcare am introdus seism pe x si y. Acum am incercat sa fac cate un caz pe fiecare directie insa tot ajung la aceleasi valori. In caz ca binevoiti sa va uitati un pic peste structura o sa o atasez, se doreste a fi o sala de sport. https://www.sendspace.com/file/7m4ct4. modelul e facut in etabs 15.2.2 In modelul dat am modelat si grinzile de la nivelul solului pe care descarca peretii de la parter.

marianivanciu

Buna ziua ,
Aveti in vedere postarea unui exemplu asemantor de calcul pentru proiectarea fundatiilor continue , eventual si pe mediu elastic ?
Multumesc.

SN2013

Bună seara,

Va fi o abordare și pe această temă. Așteptăm sugestiile dumneavoastră pentru a răspunde în mod punctual și constructiv. Este în lucru de ceva timp, îmi cer scuze pentru aceasta, un calcul la fisurare pentru rezervoare din beton armat - mai specific, bazine-. Va fi și pentru fundații continue pentru a le completa pe cele expuse.

Mulțumesc, o seară plăcută!

DarabaFlorin

Buna ziua. In proiectarea fundatiilor am intalnit niste neclaritati si doresc sa va adresez cateva intrebari pentru a ma lamuri sau a ne lamuri impreuna.

1). In proiectarea fundatiilor  avem: proiectare GEO (teren) si proiectare STR (fundatia propriu-zisa), bineinteles ca mai sunt si altele dar mai departe ma voi referi la aceste doua

2). In proiectarea GEO avem: SLU si SLS

3). La SLU avem printre altele Verificarea Capacitatii portante a terenului. Aceasta verificare o putem face cu: Metoda prescriptiva (NP 112-2014 pag. 26) folosindu-ne de pconv sau Metoda directa (NP 112-2014 Anexa F) folosindu-ne de Rd.

4). La SLS avem: calcul tasare si limitarea incarcarilor transimse la teren. Aceasta ultima verificare o putem face prin Metoda prescriptiva cu pconv sau Metoda directa cu ppl.

NP 112-2014 (pag. 26 si 30) spune ca:

- la SLU se folosesc urmatoarele grupari: gruparea fundamentala si seismica;

- la SLS se folosesc urmatoarele grupari: gruparea caracteristica, frecventa si cvasipermanenta.

NP 112-2014 mai spune ca aceste combinatii sunt cele date de CR 0 cu coeficentii aferenti.

NP 112-2014 la pag. 19 defineste un concept numit Abordari de calcul, preluat din Eurocod 7. Coeficentii din aceste abordari sunt aplicati doar la SLU, la SLS sunt egali cu 1. Acum apare problema, la coeficentii actiunilor dati de CR0 se mai adauga si cei din Abordari? Adica, la gruparea fundamentala in loc de 1.35·GP+1.05·Z+1.5·U am avea in cazul Abordarea I - Combinatia 1:1.35·(1.35·GP)+1.5·(1.05·Z+1.5·U), iar la gruparea seismica in loc de 1·GP+0.3·U+0.4·Z+1·A (actiunea seismica) am avea in cazul Abordarea I - Combinatia 1: 1.35·(1·GP)+1.5·(0.3·U+0.4·Z)+1.5·(1·A)? Sau valorile coeficentilor din Abordari se aplica valorii caracteristice a actiunii  si nu celei de calcul cum am exemplificat mai sus? Abordarile mai introduc coeficenti pentru parametrii geotehnici care apar la determinarea lui Rd.

DarabaFlorin

5). La proiectarea STR atat NP 112-2014 cat si P100-1/2013 introduce urmatoarea combinatie de incarcari: 1·GP+0.3·U+0.4·Z+1.5·A (in NP pag. 40, in P100 pag. 77). Aceasta proiectare o folosim pt armare si pentru verificarea dimensiunilor propuse la proiectarea GEO? Multumesc.

SN2013

Bună ziua,

Sunt în tocmai cu normativul cele relatate de dumneavoastră.

O să mă repet puțin. Proiectarea Geo este improprie ca denumire dacă nu se iau măsuri de îmbunătățire a terenului ("perne", piloți etc.), adică în fază inițială se face o verificare a terenului nu neapărat o proiectare a acestuia.

Modul de calcul, stabilirea combinațiilor pentru verificarea terenului, se face conform EC7 și CR0. Coeficienții parțiali de siguranță diferă în funcție de situația avută (pentru verificare teren se poate avea și 0.9GP), coeficienții parțiali de siguranță nu se suprapun. ("acum apare problema, la coeficentii actiunilor dati de CR0 se mai adauga si cei din Abordari?", nu).

Proiectarea GEO se face conform EC7 și normativelor specifice (dacă este necesară).

Spor și calitate!

DarabaFlorin

Din ceea ce ati scris dumneavoastra am dedus urmatorul lucru:
1.35·GP+1.5·U+1.05·Z (GF)
1·GP+0.3·U+0.4·Z+1·A (GS), aceste combinatii sunt date de CR0 si de Eurodode 0

1.35·GP+1.5·U+1.5·Z (Abordarea I - Gruparea 1)
1·GP+1.3·U+1.3·Z (Abordarea I - Gruparea 2), aceste combinatii sunt date de NP 112-2014 si Eurocode 7.
Ceea ce am scris mai sus se refera la starea limita STR/GEO la SLU. Pe langa starea limita STR/GEO mai exista EQU, UPL, HYD. Deci, verificarea GEO la SLU se face la aceste 4 combinatii. Este ceva gresit in acest rationament? Multumesc.

SN2013

1·GP+0.3·U+0.4·Z+1.5·A (GS)- P100-1. Sau grupare asociată mecanismului de cedare a suprastructurii. În rest sunt așa acum le-ați menționat, cel puțin din ce știu și eu.

Pentru teren, la verificarea presiunilor și a tasărilor, din presiunea adusă la nivelul terenului se va scădea presiunea stratului geologic dislocuit, dacă infrastructura este mai mare (peste un subsol sau mai mare de 3m de la nivelul terenului). Se pot lua și la valori mai reduse ale înălțimii, însă valorile sunt neglijabile.

vladiulian

In NP 112-2014 apare limitarea ariei comprimate la 75% din solicitarile sesmice. Ce fundament are in spate aceasta limitare? Am cautat si in normativele mai vechi si in normele americane si nu am gasit nimic legat de aceasta. Foarte multa lume nici nu face aceasta verificare deoarece ies niste fundatii enorme. Ce rost mai are limitarea excentricitatilor la 0.333 daca ii limitez aria comprimata la 75%. Toate fundatiile pe care le fac imi rezulta din aceasta conditie. Mie mi se pare aruncata in normativ fara niciun fundament.

vvvv

Imi puteti spune, va rog, ce reprezinta suma de bani aflata pentru ambele modele constructive? Vad ca diferenta e de cam 100 de euro, insa ce inseamna asta? E pe metru patrat (iese cam mult, daca "da")?

sorinscutarasu

Buna ziua,
De cele mai multe ori, in cazul proiectarii cladirilor cu regim de inaltime P, P+E, pe terenuri slabe de fundare (ex. pconv = 120kPa), avand la baza un studiu geotehnic cu informatii sumare (cum se fac majoritatea, cel putin la investitii mici, gen cu regim de inaltime redus), rezulta talpi cu dimensiuni mari in plan (de multe ori aproape ca se suprapun intre ele).
O solutie adoptata de unii proiectanti este ca momentele din stalpi sa fie preluate integral de grinzile de echilibrare si atunci fundatiile izolate preiau doar compresiunea (N/A) rezultand fundatii izolate cu dimensiuni in plan mai mici.
1. Ce parere aveti de aceasta solutie?
2. Grinzile de echilibrare trebuie sa fie neaparat realizate la nivelul talpilor sau ele sunt corect realizate (dpdv structural) si imediat deasupra fundatiilor izolate (in acest caz fiind rezolvate soclul si incinta pentru realizarea umpluturilor de sub pardoseli cladirii)?

SN2013

Bună ziua,

@vvvv:

Diferența este pe o fundație. Abordarea expusă oferă un tip de analiză financiară, adică alegerea unei fundații sau tip de fundație (sau o soluție tehnică).

@sorinscutarasu:

Grinzile, așa cum se denumesc, de echilibrare, asigură un echilibru dat de o acțiune.

Dacă leagă fundațiile, "tratează" cedări de reazăm, adică tasări diferențiate.

Dacă leagă doar stâlpii la bază, "tratează" acțiunile care dau momente în stâlpi la bază.

Poate exista și efectul combinat (acțiuni suprastructură + tasări diferențiate).

Spor și calitate!

BPStructuri

Buna ziua, am descarcat o var trial de matchad, care nu poate convertii fisierul de calcul, deoarece are niste zone inchise. Sugesti?

CalinAchim

Buna ziua! In NP112/2014 la II8.2, a) precizeza faptul ca la radierele cu grosimi mai mare de 600mm ar fi nevoie de o armatura mediana pentru preluarea solicitarilor din contractie, distanta maxima intre plasele de armatura sa nu fie mai mari de 500mm. Intrebarea mea este daca la un radier de 800mm-900mm este obligatorie prevederea acelei armaturi mediane? A facut careva un calul de fisurare.la contractie la vreun radier? E posibil ca aceasta prevedere sa fie anulata de folosirea betoanelor cu ciment cu temperatura de hidratare redusa? Va multumesc anticipat!

SN2013

Bună ziua,

"Anularea" unei prevederi normative nu este chiar un act intelectual, trebuie susținută de rezultate fizice, determinări de laborator sau în șantier.

Am fost în această situație la un proiect, chiar la momentul la care s-a schimbat normativul. Rezultatul a fost turnarea în ploturi de 15x20m, cu detalii de rost, cu specificarea condițiilor de preparare a betonului și tratarea după turnare, cu urmărirea la execuție. A fost o întreagă bătaie de cap, nu aș mai repeta experiența. Pentru calcul la fisurare puteți utiliza GP 115/2011.

Spor și calitate!

mt79

Buna ziua

Ref combinatii la SLU pentru calculul fundatiilor/abordarea 1 si 2

Nu ar trebui ca la actiunea variabila secundara, coef partial de siguranta sa  fie inmultit cu Y0,i?

Atasez 2 capturi de ecran din “Designer's guide to EN1990 (basis of structural design)”

https://www.dropbox.com/scl/fo/8fb86pdf20jll17air0g4/h?rlkey=uikpnyorep159we7w3uxk149c&dl=0

adicumpanasu

Buna ziua,

Eu am o intrebarea in legatura cu modelarea fundatiilor in SAP2000 pentru o hala metalica cu deschidere de 20m.

Daca consider cadru transversal incastrat  la baza, imi rezulta la baza un moment de 345KNm si o forta taietoare de 145kN. 

Daca modelez cuzinetul cu element liniar si fundatia cu shell pe mediu winkler, din cauza rotirii fundatiei, efortul la baza stalpului la interfata cuzinetului scade de 7 ori fata de modelul initial, astfel starea de eforturi pe fundatii e mai mica decat de ce am considerat pe modelul incastrat.

Credeti ca ar trebui sa ma bazez pe modelul winkler si reverific structura metalica pe mediul winkler sau fac un model  cu numai cuzinetii si talpile si consider reactiunile din modelul initial pe capetele cuzinetilor?

Nu as dori sa pun grinda de echilibrare pe deschiderea respectiva.

Multumesc!

jambornoemi

Bună ziua! 

Poate să atașeze cineva fișierul mathcad cu toate rândurile deschise? Eu folosesc deja mathcad prime și nu se poate converti fișierul, în formatul nou dacă sunt rânduri ascunse în fișier.