›

Mai sunt valabile STAS 3300/1 si 3300/2 ?

MosCostache
in General
Intrarea in vigoare a Eurocodurilor  (in domeniul meu Eurocodul 7: SR EN 1997-1:2004+anexa nationala) - cat si aprobarea NP 124-2010 anuleaza STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 ?
In listele ASRO, nu apar a fi inlocuite sau anulate.
In preambulul SR EN 1997 -1:2004 se specifica "toate standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana cel tarziu in martie 2010", or STAS 3300/2-85, face referire la un standard inlocuit (STAS 10100/0-75 inlocuit de eurocod 1990:2004) si, in acelasi timp, cel putin capitolul 4 (calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta) este modificat de Eurocodul 7.
Apoi, caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare reglementate de NP 122 2010 Normativ Privind Determinarea Valorilor Caracteristice si de Calcul ale Parametrilor geotehnici cat si NP 124 2010 Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere nu mai pomenesc nimic de "calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale". 
Tagged:

Comments

  • Grigoras
    Accepted Answer
    Stasurile 3300/1 si 3300/2 sunt anulate de NP112/2004. In momentul de fata ar trebui sa se foloseasca EC7, dar, deoarece NP074 nu este armonizat cu eurocodurile se foloseste inca NP112/2004. 
    In momentul de fata sunt in ancheta publica atat NP112/2004 cat si NP074/2007, amandoua fiind armonizate cu eurocodurile. 
  • MosCostache
    Multumesc pentru informatii.

  • MosCostache
    Accepted Answer
    Ca de obicei la romani, o reglementare tehnica e bramburita si plina de contradictii.
    Nu mai departe am parcurs NP112 - varianta 2013 (redactarea III finala), in speranta descifrarii unor aspecte legate de verificarea la SLU capacitate portanta pentru ziduri de sprijin si baraje de corectarea torentilor(care s-ar incadra la "lucrari de sustinere", in sensul art 9.1.1.(1)P din Eurocodul 7) .
    Dupa Eurocod 7, e obligatorie, dupa NP124-2010 e obligatorie, cu trimitere la Eurocodul 7, iar conform NP112 - 2013  metoda analitica este inaplicabila intrucat, conform art. 1 prevederile reglementarii se aplica "fundatiilor de suprafata pentru cladiri, constructii industriale si agrozootehnice".
    Metoda analitica din NP 112-2013 preia anexa "informativa" D din Eurocodul 7.  Or, de exemplu reglementarile tehnice italiene, fundamentate pe acelasi eurocod, dupa caz, adopta "N"-urile ca in eurocod, dar diverse alte combinatii ale factorilor s,d,i,b,g.
    Cum e bine in atare situatie?!
  • Grigoras
    Accepted Answer
    Recomand sa cititi "Decoding Eurocode 7" de Andrew Bond, "Designers code to EC 7" si "Smith's Soil mecanic 7 edition". In aceste carti sunt prezentate exemple de calcul cu ziduri de sprijin atat in conditii drenate cat si conditii nedrenate. As putea adauga ca pentru ziduri de sprijin trebuie sa urmati prevederile NP124 și EC7 partea aferenta zidurilor de sprijin. NP 112 se refera la fundatii de suprafata pentru constructii civile , excluzand astfel structurile de sprijin. Daca nu ma insel pentru baraje exista norme de proiectare distincte, si cred ca una dintre ele se afla pe site-ul ministerului , fiind in dezbatere.

    Stima,
  • MosCostache
    Accepted Answer
    Multumesc pentru informatii.
    Lucrarea lui Bond am gasit-o si eu pe internet, ca referinta, dar de cumparat. 
    Problema barajelor - atentie! - "pentru corectarea torentilor", ramane deschisa. Si asta pentru ca aceste tipuri de lucrari nu sunt nici baraje, nici ziduri de sprijin. Sau, ca sa fie si mai complicat, partial baraje, partial ziduri de sprijin. Pornind de la scopul lor fundamental, acela de a retine aluviuni si a crea aterisamente (care genereaza modificari favorabile in comportamentul hidraulic al cursurilor de apa), au o durata de exploatare normata de cca 50 ani, timp in care pana la colmatare - cca 10 ani daca nu survin evenimente hidrologice exceptionale - sunt supuse temporar (cu probabilitati prestabilite) presiunii apei (sau lavei torentiale cand incarcarea cu aluviuni devine excesiva), dupa care functioneaza ca lucrari de sustinere pentru aluviunile acumulate (mai mult sau mai putin drenate). Nu retin apa decat pe perioada scurta a viiturilor (fiind prevazute cu deschideri in corp - barbacane, fante - tocmai pentru a drena aterisamentele). Comportamentul este identic cu al zidurilor de sprijin de greutate sau in consola, practica inginereasca in domeniu de pana acum impunand SLU de tip EQU (rasturnare), stabilitate generala, GEO (capacitate portanta, alunecare) si STR (rupere in sectiunile sensibile - rost deversor, rost fundatie - elevatie, s.a.m.d.), dar si UPL si HYD, desi acestea din urma, apar in situatii exceptionale.
    Am parcurs Ghidul pentru proiectarea geotehnica - proiectul in redactarea II. Poate acolo ar trebui bagat un capitol si despre acesti hibrizi.
    Inca o data multumesc. 
    Cu stima.
  • MosCostache
    Accepted Answer
    Si inca ceva! Nu sunt neaparat din beton, mai ales dupa ultimele normative ale Ministerului Mediului care impun materiale prietenoase cu mediul (zidarie de piatra cu mortar, gabioane, zidarie uscata, casoaie).
Sign In or Register to comment.

Debug Trace

Info CommentModel->PageWhere()
Info CommentModel->CachePageWhere()
Info 
Comment.Page.30.367.1: array (
  0 => '2014-03-19 18:23:01',
)