Intrebari privind exemplul E 5.1 din P100-1/2013

Grigoras

Buna ziua,

Am incercat sa reproduc exemplul E 5.1 cu ajutorul programului Axis 12 si m-am lovit de cateva probleme :

- la punctul E 5.1.4 se specifica ca forta seismica a fost calculata pe baza fortelor seismice statice echivalente iar la punctul E 5.1.5 se mentioneaza ca structura a fost calculata intr-un program de calcul; sa inteleg ca in acel program de calcul fortele seismice au fost introduse manual pe fiecare directie si fiecare etaj ?

- in P 100 valoarea T este 1.11s ; in calculele mele folosind analiza modala a reiesit o valoare T=1.019; diferenta de 10% este fezabila intre cele doua metode?

- in P100 se dau urmatoarele valori pentru deplasari

- conform calculelor mele in axis apar niste diferente majore intre valori de circa 40%; am observat ca in cazul P100 drSLU=4*drSLS ; in cazul meu in axis drSLU=2*drSLS ; de unde apar aceste diferente intre  valorile deplasarilor? mentionez ca am realizat analiza modala pe baza reducerii caracteristicilor sectionale respectiv Ii=0.5;  am trimis modelul meu celor de la axis care au confirmat ca modelul este realizat corect deci nu este vorba de o gresela de input sau calcul intern al axisului; in tabelul de mai jos sunt prezentate valorile deplasarilor din axis

- asa cum se poate observa din tabel, la unele nivele sensibilitatea seismica depaseste valoarea de 0.10, dar nicaieri in exemplul de calcul nu am vazut sa se mentioneze ca valorile eforturilor sectionale au fost marite conform punct 4.6.2.2 paragraf (2) pentru luarea in calcul a efectelor de ordin doi; ar fi interesant de vazut valorile fortelor taietoare pe fiecare etaj si al sensibilitatilor seismice pentru a putea realiza o comparatie

- din calculele mele pentru grinzi reiese o valorea minima pentru aria de armatura de 642mm2; in cadrul tabelului E 5.1.8 se specifica pentru reazemul A de la ultimul etaj o canitate de armatura de 994mm2 in stanga respectiv 737mm2 in dreapta. ; conform calculelor mele reiese o arie de armatura de 642mm2 in stanga si 670mm2 in dreapta. De altfel de ce pentru un moment de 91kNm avem nevoie de o arie de armatura de 994mm2 iar pentru un moment mai mare, de 110kNm avem nevoie de o arie de armatura mai mica , respectiv 737mm2

- ar fi fost corect ca aceste exemple sa se realizeze in asa fel incat sa fie intelese si reproduse atat de inginerii cu experienta cat si de studentii si inginerii fara experienta; dupa parerea mea sunt destul de ambigue si priveaza cititorul de multe date care ii sunt necesare pentru intelegerea acestora; Ar fi interesant de vazut algortimul de calcul folosit in calculul ariilor de armare ale grinzilor

Va multumesc pentru timpul acordat citirii/solutionarii acestor probeme,

Cu stima,

Vlad

SN2013

Ca o observatie, in general cand esti cu driftulla SLU la 2,5% si in zone cu seismicitate mare ϴ>0.1. Trebuie sa recunosc ca pana de curand nici eu nu faceam aceasta verificare la structurile de b.a.(nici nu am proiectat structuri foarte zvelte), doar la cele de metal. In general cand am o structura flexibila, functie de regimul de inaltime T>0.1n fac verificarea 4.6.2.2. Tin seama de cresterea efortului doar pentru elementele verticale. La structurile din b.a. la care elementele verticale sunt armate din procent, suprarezistenta acopera acea crestere de 15-20% a eforturilor de calcul dat. efectului de ordin II, oricum artrebuii verificat mereu. Pentru armare grinzilor s-au facut redistributii intre momente pentru a obtine o armare uniforma in elevatii (asa cred). Valorile de calcul a momentelor pe grinzile in consola la terasa sunt mai mari, de ce? M-am uitat la incarcarile distribuite pe placa si la etajele curente sunt mai mari fata de terasa cu aproxiamtiv 3kN/mp. La console momentele de calcul sunt determinate din GF, daca nu se ia in considerare si sesimul pe vertical. Atunci, dimpotriva, la terasa ar trebuii sa am moment mai mici pe consola. Sa admitem ca nu s-a luat incarcarea pe ml din peretii de inchidere pe acea zona (la etajele curente), atunci trebuia luata o incarcare din fatada care tot se apropie de incarcarea data de atic, ori s-a tinut cont de aglomerare de zapada in apropierea aticului? Chiar si asa momentele de calul nu le-ar depasi pe cele de la etajele curente (zapada aglomerata 2.5kN/mp, iar utila este 3kN/mp). Tind sa cred ca la nivelul terasei sunt considerate, in modelul de calul, incarcari mai mari de cat cel declarate. Sau acele zone in consola sunt balcoane si peretii de inchidere sunt pe grinzi, oricum as avea o incarcare data de un parapet, ceva ar fi.

Grigoras

Consider ca multe date necesare intelegerii acestor exemple nu sunt puse la dispozitia cititorului. Fiind un cod national ar trebui sa poata fi inteles si de studentii care realizeaza lucrarea de licenta dar si de inginerii cu mai multa sau mai putina experienta.

viorelpopa

Este practic putin probabil ca pentru o structura modelata in programe de calcul diferite, de catre utilizatori diferiti, sa se obtina exact aceleasi rezultate in urma calculului structural. Diferente de 10% sunt, in general, acceptate mai ales in cazul incarcarii seismice. Codul ofera numai unele prevederi generale privind modelarea, multe alte decizii privind ipotezele de calcul fiind luate de proiectant corespunzator fiecarui caz practic. Exemplul de calcul 5.1 se refera la calculul elementelor de beton armat si mai putin la modelarea si calculul structural.
In modelul prezentat in anexa informativa de la P100-1, s-au considerat nodurile deformabile partial (nodurile nu sunt infinit rigide, dar barele care modeleaza grinzile si stalpii au pe gabaritul nodului rigiditati mai mari decat in rest). Probabil ca nodurile s-au declarat infinit rigide si s-a considerat un rigid zone factor de 0,70. Din cate stiu eu, Axis-ul nu are astfel de optiuni de modelare a nodurilor infinit rigide. Din cauza aceasta, caracteristicile dinamice si valorile deplasarilor pot diferi.