Am si eu o nelamurire legata de impartirea in sisteme structurale pentru cladirile de beton.
SIstemul dual este definit ca un sistem in care incarcarea seismica este preluata si de cadre si de pereti.
Pentru cazul de sistem dual cu pereti predominanti de exemplu, peretii contribuie cu maxim 65% in preluarea
fortei taietoare de baza iar cadrele contribuie cu cel putin 35%.
Intrebarea este daca aceasta distributie trebuie sa rezulte dintr-un calcul al structurii in functie de rigiditatile relative
ale celor doua subsisteme (adica in urma calculului seismic elastic suma fortelor taietoare din stalpii structurii reprezinta mai
mult de 35%) sau este vorba de o distributie a capacitatilor de preluare a fortei taietoare (cadrele trebuie alcatuite astfel
incat sa reziste la cel putin 35% din forta taietoare de baza, indiferent de procentul care le revine efectiv din calculul elastic
al structurii)?
Multumesc mult!
Comments
Problema pe care o ridicati este destul de complicata. Mai intai trebuie sa avem in vedere ca aceasta clasificare a structurilor in structuri duale cu cadre preponderente sau structuri duale cu pereti preponderenti are caracter conventional. Prin aceasta clasificare se urmareste selectarea unor metode de proiectare potrivite cu sistemul structural ales astfel incat structura sa indeplineasca in final exigentele de performanta.
In principiu, clasificarea ar trebui facuta in functie de aportul celor doua subsisteme structurale la preluarea fortelor laterale seismice. Insa contributia acestora la preluarea fortelor laterale se schimba in functie de amplitudinea deplasarilor laterale deoarece rezistenta si rigiditatea acestora se schimba permanent din cauza deformatiilor ciclice in domeniul plastic (ma refer aici la rezistenta de ansamblu la forte laterale, care poate fi limitata prin rezistenta la incovoiere a unor elemente structurale, si nu strict la rezistenta la forte taietoare). Astfel, nu se poate face decat o apreciere conventionala a contributiilor relative ale celor doua subsisteme structurale la rezistenta si rigiditatea de ansamblu a structurii.
Aceasta cuantificare necesita insa cunoasterea in detaliu a alcatuirii constructiei, la nivel de detalii de armare, informatii care nu sunt disponibile in primele faze de proiectare.
De aceea, in faza de proiectare este recomandabil ca aceasta clasificare sa se faca in functie de contributia celor doua subsiteme care rezulta din calculul static conventional, considerand raspunsul elastic al elementelor structurale. Daca in urma proiectarii efective, se realizeaza factori de suprarezistenta aproximativ egali in cele doua subsisteme structurale se poate considera ca ipoteza simplificatoare adoptata initial este justificata.
Este recomandabil ca sistemele structurale de tip dual sa fie verificate prin metode de calcul de complexitate superioara (calcul static neliniar sau dinamic neliniar) care sa puna in evidenta contributia celor doua subsisteme structurale si sa permita verificarea explicita a ductilitatii elementelor structurale.
In proiectarea conventionala, bazata pe cele mai simple metode de calcul, avem nevoie sa selectam valorile factorului de comportare pentru calculul actiunii seimice. De aceea, codul de proiectare prevede criterii conventionale de incadrare a structurilor in categorii. Structurile duale au redundanta mai mare decat cele cu pereti necuplati si, de aceea, factorii de comportare sunt mai mari.
Intr-o structura duala, cadrele intarite pot prelua momentul global de rasturnare prin mobilizarea unui efect indirect puternic dar nu pot degreva peretii de forta taietoare. Daca peretii sunt incarcati puternic la taietoare si mai putin la moment incovoietor se poate favoriza ruperea acestora la forta taietoare. Intrucat panourile de pereti au deplasari foarte mici la primul nivel, cadrele relativ flexibile vor prelua semnificativ forta taietoare numai dupa degradarea peretilor. Daca doriti sa limitati nivelul de degradare al peretilor este de dorit sa ii intariti pe acestia si nu cadrele perimetrale.