Locuinta unifamiliala P+1E+M - Locuințe unifamiliale - Structuri din beton armat - Proiectare

viorelpopa

In acest articol se prezintă principalele piese ale proiectului de execuție – specialitatea rezistență – pentru structura unei clădiri cu destinația de locuință unifamilială. Clădirea are regimul de înălțime P+1E+M și este amplasată în orașul Otopeni, județul Ilfov.

Citeste articolul complet pe Encipedia: Locuinta unifamiliala P+1E+M.

buha

De mult timp asteptam un astfel de articol! Felicitari!

In proiect se precizeaza "se va folosit otel PC52 pentru armaturile de rezistenta". Anexa C (caracter normativ) din EC2 prevede proprietatile armaturilor compatibile cu utilizarea acestui eurocod, prima conditie care trebuie indeplinita este ca limita de curgere sa fie situata in intervalul 400..600 MPa. P100 face mereu trimiteri la EC2. Limita de curgere pentru PC52 nu se situeaza in acest interval, fiind ~355MPa.
Ce se intampla daca se folosesc armaturi care nu sunt compatibile cu EC2? :) In practica se intalneste curent aceasta situatie...

Se poate atasa pe site si un exemplu pentru intocmirea unui breviar de calcul?

viorelpopa

SR EN1992-1:2004 nu este inca standard obligatoriu in Romania. El va deveni insa obligatoriu o data cu intrarea in vigoare a noului cod P100-1/2012 (13, 14?) care este in procedura finala de avizare.

PC52 nu corespunde cerintelor pentru otelurile de clasa C (oteluri ductile) din cauza raportului mare dintre rezistenta la rupere si rezistenta la curgere. Capacitatea de deformare plastica este insa suficienta. Pentru a tine seama de utilizarea larga in Romania a acestui tip de otel, inca din editia din 2006 a codului P100 se precizeaza numai "În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oţeluri cu alungiri specifice corespunzătoare efortului maxim de cel puţin 7,5%." fara sa se mai introduca si conditia referitoare la raportul rezistentelor.

Va multumim pentru interesul acordat.

buha

Multumesc pentru lamurire!

In articol se precizeaza ca structura s-a modelat in Etabs.
Soft-ul poate dimensiona automat armaturile conform EC8 sau P100?
Ce alte programe pot calcula armaturile tinand cont de prevederile specifice actiunii seismice?

dft

Din cate stiu problema ierarhizarii capacitatilor de rezistenta nu este rezolvata in ETABS versiuni mai vechi; dar poate ca ma insel.

viorelpopa

De acord, Etabs-ul nu poate fi folosit direct pentru dimensionarea structurilor la actiunea seismica intrucat nu are implementate regulile proiectarii la capacitate. Pentru structuri actionate graviational poate fi folosit dar eu personal nu am incercat aceasta varianta.

mihaipavel

Etabs-ul, ca si SAP-ul, ultimele versiuni, au implementate verificarile conform EC2, adica pot verifica/dimensiona, pentru un set de forte dat, necesarul de beton si armatura. Din pacate, nu este implementata analiza conform EC8(sau P100) continand conceptia ierharhizarilor capacitatilor de rezistenta. Alte programe de calcul actuale contin normarea conform P100, dar se refera doar la introducerea parametrilor fortei seismice, nu si la verificarea/dimensionarea sectionala subordonata mecanismului de plastificare.

biggred

Eu sunt curios cum se monteaza armaturile alea din grinzi cu ciocuri in forma de U. In rest nu conteaza limita de curgere la o cladire P+1... parerea mea! E bun exemplul dat, in special pentru tinerii absolventi care nu au experienta in proiectare. Macar invata si ei ceva.

MariusR

Foarte bun site-ul si initiativa. Multumesc.

Asa cum spunea si colegul Buha...se poate pune pe site si un exemplu cu alcaturirea unui breviar de calcul ( beton / metal) ? 

hatecigarettes

Buna ziua! Ce factor de comportare recomandati pt.acest timp de structuri(locuinte unifamiliale maxim P+1 cu structura in cadre)? Cf. P100 q=5.75...6.75. Mi se par mari valorile pt. ca nu le consider structuri cu ductilitate ridicata datorita nr.mic de articulatii platice posibile.

Multumesc! 

mihaipavel

Buna ziua!

Codul P100 impune un set de conditii cu caracter minimal, proiectarea putandu-se face si la niveluri de siguranta sporite celui minimal normat. In consecinta, in capitolele 5-9 din P100 sunt prezentate valorile limita maxime ale factorului de comportare q.
Alegerea unui factor de comportare mai redus ramane optiunea proiectantului, cu conditia respectarii celorlalte conditii minimale impuse.
Legat de cazul particular al locuintelor unifamiliale P+1, cu structura din cadre de beton armat, in principiu masa acestora (si deci si incarcarea seismica) este relativ mica, dimensionarea acestor structuri facandu-se deseori pe criterii constructive, chiar si pentru factori de comportare redusi semnificativ fata de cei limita din P100.

calinmihai88

Salut. Imi puteti spune va rog cum se calculeaza grinda de echilibrare, adica din ce eforturi?

viorelpopa

Grinda de echilibrare are rolul de a echilibra momentele de la baza stalpilor, pentru un sir de stalpi pe care ii uneste. Momentele maxime care se pot dezvolta la baza stalpilor sunt momentele capabile acestora (in cazuri curente, cand mecanismul de plastificare optim avut in vedere la proiectare presupune plastificarea stalpilor la baza). Rezulta ca grinda de echilibrare trebuie sa aiba capacitatea de rezistenta la incovoiere egala cel putin cu momentele care rezulta din incarcarea ei in dreptul stalpilor cu momentele capabile ale acestora. In general, se pot face urmatoarele presupuneri:

- in sectiunea de la capatul unei grinzi, unde reazema un stalp de colt sau unul margina, momentul capabil al grinzii trebuie sa fie egal cu momentul capabil al stalpului multimplicat cu un factor 1,3-1,5.

- in cazul intersectiei grinzii de echilibrare cu un stalp central, momentul capabil al stalpului multiplicat cu un facotr 1,3-1,5 trebuie distribuit, eventual in mod egal, catre cele doua sectiuni ale grinzii invecitate nodului grinda-stalp. Adica grinda trebuie sa aiba o capacitate de rezistenta la incovoiere egala cu jumatate din momentul capabil al stalpului inmultit cu un factor 1,3-1,5.

Acest caclul este valabil daca grinda serveste exclusiv echilibrarii momentelor din stalpi si nu este incarcata cu forte aplicate perpendicular pe axa grinzii. Pentru aceasta este necesar ca grinda sa nu serveasca ca grinda de fundare si sa nu transmita forta axiala din stalpi la terenul de fundare. Poate fi recomandat ca la turnarea grinzii sa se asigure decuplarea acesteia de terenul de fundare prin dispunerea unui material deformabil la intradosul grinzii.

deadmeat

Buna ziua, 

In desenele cu armarea placii, nu se gaseste repartitia pentru calareti.

Nu se foloseste?

viorelpopa

Din considerente de editare, armaturile de montaj nu sunt incluse în planuri. Pentru călăreți se dispun armături de repartiție.

KONstruct

Am o nedumerire: grinzile de echilibrare sun gandite mai "puternice" decat stalpii, deci sunt dirijate formarea articulatiilor plastice in stalpi, la baza. Pe de alta parte, armaturile grinzii de echilibrare nu "imbraca" armaturile stalpilor, ci invers, nodul fiind confinat cu etrieri din stalpi. Eu inteleg ca articulatia plastica se formeaza deasupra nodului, dar nu ar fi normal ca elementul mai "puternic" (grinda de echilibrare) sa aiba latimea mai mare decat stalpul si nodul sa fie confinat cu etrierii elementului mai puternic?

La suprastructura structurilor in cadre, se pot face grinzi mai late decat stalpii, respectand conditia formarii articulatiei plastice in grinzi? Cand spun "mai late" nu ma refer neaparat la o rezistenta mai mare, ci constructiv la faptul ca armaturile laterale ale grinzii nu ar mai intra in nodul confinat de stalp. 

SN2013

Bună ziua,

Grinzi de echilibrare= echilibrează ceva. Aceste grinzi se pot utiliza cu dublul rol (echilibrează moment și tasări diferențiate). Expunerea de față echilibrează moment, până la acest punct nu contează lățimea, importantă este rezistența.

Vă spun că nu știu cum este mai bine, doar expun o idee (sau un argument pentru mai late).

Aspect numeric:

Ce fac ele ca mecanism, momentul din stâlp îl "transformă" într-o forță tăietoare care se transmite ca axială la fundație. Mai exact, reduc aplicarea excentrică a forței axiale din stâlp la teren (în ipotezele de calcul, curent se consideră că forța axială rezultată se aplică fără excentricitate). Deci, din această perspectivă se pot face mai late, adică, ansamblul nu transferă mai departe moment la fundație. Adică, pe înălțimea nodului, momentul din stâlp nu schimbă de sens (similar și nodurilor de la ultimul nivel - terasă), ca la un nod de cadru curent.

Important este ca aceste grinzi să formeze o rețea cu noduri.

Aici cred că se înțelege și de ce nu se fac mai late la nivelul curent (este vorba de echilibru și transfer în nod de eforturi/ tensiuni), tensiunile sigama din încovoiere nu sunt transferate integral la fața stâlpului dacă grinda este mai lată, astfel echilibrul în nod se realizează cu momente de torsiune pe nod (nu pot cuantifica numeric, posibil să aibă valori mici).

Astfel, ansamblu cu grinzi late nu se mai încadrează la un ansamblu de tip cadru. Ar fi un ansamblu de stâlpi cu nervuri.

Aspectul tehnologic:

În mod curent pentru elementele din infrastructură acoperirile cu beton sunt mai mari ( 3.5-5cm), astfel carcasa grinzii ar rezulta mai mică.

Aș vedea să fie mai late față de stâlp cu cel puțin 5cm, în această situație grinda "îmbracă" stâlpul. Din punct de vedere tehnologic se poate conta pe o bună stabilitate a carcasei din stâlp și grindă la turnare, de asemenea ușurință la turnarea betonului.

Cum facem:

În mod curent le facem mai late, legăm cuzinetul de blocul simplu prin armare din cuzinet (sau din stâlp), motivul este de a uniformiza și fundațiile. Adică să echilibrăm și partea de tasări diferențiate dacă ar apărea (tasări pot fi generate predominant din gruparea fundamentală, echilibrare de momente provine predominant din gruparea seismică).

Spor și calitate!